Articulațiile sunt foarte dureroase pe vreme, Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii


Cu ca-teva sdravene lovituri de sabie, el il smulge din mainiledusrnanilor de zece ori mai numerosi, poartg pang laluntrea sa i Ii salveazd astfel viata. Flota portughezg si-apierdut bgrcile in atacul acesta neasteptat i mai mult de otreime din ecbipaj; Magellan a castigat insd tin frate derange a cgrui incredere i prietenie vor avea o influent ho-tdratoare asupra faptelor sale de mai tarziu.

Si anume: vo-inta lui fermg i curajoasg.

Floricitări de Florinalii

Nimic patetic in firea sa, nimid a. Piciorul nalt de 5,0 cm i gros de 1,02,0 cm, plin galben sau galben-roietic, cilindric sau curbat i puin ngroat la baz poart uninel alb, ptat cu galben, persistent.

Carnea alb i fraged are miros dulceag i gust acrior n stare crud. Crete n grupuri de 20 exemplare, pe cioatele de rinoase, de fag i alte specii, pelemne putrede ct i pe rdcinile arborilor vii sau mori. Apare toamna. Comestibil, foarte bun. Cuticula este alburie, galben-rumeniu, uneori acoperit cu solzi fini, bruni i uor detaabili decarnea plriei.

artroza u psov liecba tratament cu cremă de artroză

Lamele sunt libere i dese, albe i apoi rozii i n cele din urm brun-negricioase. Piciorul nalt de 4,09,0 cm i gros de 1,53,5 cm este alb, cu nuane cenuii, plin, tare iacoperit cu scuame sub inelul alb i cztor. Carnea alb, devine rozie sau brun prin rupere i are miros i gust plcute de ciuperc.

Crete ngrupuri pe pajiti, puni, grdini, locuri gunoite i face obiectul culturilor n tineree se confundcu buretele viperei. Se cultiv dou varieti Agaricus campestris var. Cuticula alb-rumenie, brun-deschis pn la rocat este presrat cu solzi bruni-negricioi.

(PDF) Cultura Stejarilor in Raza O.S. Raducaneni - poongraphy.fr

Lamele libere sunt albicioase, rozii i apoi brune-purpurii. Piciorul nalt pn la 11,0 cm i gros de 1,02,5 cm, cilindric, gol n interior este alb-cenuiu cunuane cafenii, fiind prevzut cu un inel simplu i cztor. Suferin a i rbdarea duc la biruin. Cnd a ntrebat-o cum poate fi aa, femeia a21 Domnul a ales vasele cele slabe, s facde ocar pe cele tari Fiind atacat greu deoftic, doctorii i-au dat femeii drumul, s moaracas. Iat un Iov din zilele noastre! Credin a ceaadevrat face i azi minuni.

Ferice de cel cerabd ispita. Cci, dup ce a fost gsit bun, vaprimi cununa vie ii, pe care a fgduit-o Dum-nezeu celor ce-L iubesc Iacov 1, Dealtcum, ca i fa de Iov, ispita Satanei are iea un hotar pe care nu-l poate trece, iar noiavem darul i ajutorul lui Dumnezeu pentru abirui. Nu v-a ajuns nici o ispit care s nu fifost potrivit cu puterea omeneasc.

Domnultie s izbveasc din ncercare pe oamenii cu-cernici II Petru 2, 9. Suferincredinbiruin Via a unui cretin adevrat nu e numai o via de lupt, ci i de suferin Iar tu te lupt i sufer Pavel II Tim. S-ar prea o contrazi-cere ntre aceste vorbe. Dar nu este. O latur a Evangheliei,o latur a mntuirii noastre sufleteti este toc-mai suferin a. S nu uitm c Mntuitorul a fostnainte de toate un Miel Mielul lui Dumnezeu Care a biruit prin rbdare, tcere i suferin. Din cele zece fericiri pe care le-a spus Mntui-torul, jumtate vorbesc despre suferin ele ce levor avea cei ferici i Ferici i sunt cei ceplng Ferici i remedii homeopate artroza i fi cnd v vor ocr pevoi i v vor prigoni Ferici i ve i fi cnd vvor ur pe voi oamenii i v vor ocr i izgonidintre ei Matei 5, i Luca 6, Despre nsemntatea suferin articulațiile sunt foarte dureroase pe vreme n via anoastr cretineasc a putea scrie o carte n-treag.

Voi spune aici pe scurt c sunt patrufeluri de suferin e. O astfel de suferin sunt i necazurile vremu-rilor noastre, care de ani de zile ne cheam sne ntoarcem la Dumnezeu.

Material GLINA (SGA BUC) - Apele Romane

A doua este suferin a ce ne vine ca o n-cercare a credin ei noastre. O astfel de suferin a fost aceea a lui Iov din Biblie. A treia e suferin a ce ne vine de la Dom-nul ca s cure e aurul credin ei i inimii noastre. Printr-o astfel de suferin cur itoare a tre-cut Iosif, din Biblie, i to i aleii Domnului.

ce medicament pentru articulații durere exercitare articulație umăr

Printr-o astfel de suferin trec to i cei careapuc pa calea mntuirii sufleteti. Pe cei carei iubete, Domnul i ceart, zice Scriptura. Precum olarul arde mai tare n cuptor vaselecele mai bune, aa face i Domnul cnd din-tr-un om vrea s fac un vas ales. Domnul iscoate vasele cele alese din cuptorul suferin e-lor.

  • MAGYAR CIGÁNY SZÓTÁR CIGÁNY MAGYAR SZÓTÁR. Szabó Géza - PDF Free Download
  • MODEL ZA PROCENU TROŠKOV
  • Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii - [DOCX Document]
  • Unguente geluri pentru durere în articulația genunchiului
  • Darwin, 11tel.
  • One moment, please
  • Examenul Lui Iov- Pr. Iosif Trifa - [PDF Document]

Domnul adat, Domnul a luat, Numele Domnului fie bine-cuvntat. Iov a trecut cu bine peste acest examen greu. O boal ngrozitoare i cuprinse trupul n-treg; o bub rea, din talpa picioarelor i pn ncretetul capului, l fcea s sufere dureri amarei grele. I se topeau oasele i carnea de durerinfricoate, dar Satana nu l-a putut despri dedragostea lui Dumnezeu.

Din mijlocul acestuiexamen de credin striga Iov: Chiar dac nuvoi mai avea carne pe mine, chiar dac mi-ar luaviaa, eu totui voi vedea pe Dumnezeu i El miva fi binevoitor Iov 19, Iov, cu examenul lui, este pus n faa noas-tr s ne cercetm i s grijim, cci i noi, demulte ori, trebuie s trecem prin cte un examende credin.

Cci pn cnd eti sntos i toatei merg bine, nu e lucru mare s fii credincios. Cnd vin ncercrile iloviturile, Domnul i pune la ncercare credinata. Plngi i te rogi i, drept rspuns, loviturilesporesc i mai mult. Cerul parc nu aude i nuvede strigarea ta. Dar credina cea tare, n clipeca acestea i arat puterea. Respins mereu, eastrig mai tare pe Domnul.

Alungat mereu, ease arunc mai cu putere la picioarele Domnului. Credina cea tare strig: F ce vrei cu mine,Doamne; bate-m, omoar-m Aceasta e credina biruitoare, adev-rata credin, care nu se las de Domnul orice is-ar ntmpla. Cel ce a trecut i trece printr-un astfel deexamen, acela e cretinul cel viu i biruitor. Iov i numete pe aceti prieteni nite mn-gietori suprcioi Iov 16, 1. De ce? Pentruc Iov spunea: Nu m simt cu nimic vinovatnaintea lui Dumnezeu Dar prietenii l mblteau zi inoapte cu ndemnul: Nenorocirea i-a venit pen-tru c ai greit naintea lui Dumnezeu Spune cai greit i atunci Dumnezeu te va uura i veiscpa de nenorocire.

Dar Iov rspundea ndure-rat: Dar cum pot s spun: am greit, dac n-am 8greit Dect durerile trupeti, pentru Iov erau maigrele durerile sufleteti ce i le pricinuiau priete-nii cu sfaturile lor. Lovit de aceste dureri, Iovare i ieiri aspre fa de prietenii lui. Cel cesufer zicea Iov are drept la mila prietenilorsi Facei-m articulațiile sunt foarte dureroase pe vreme neleg, ce am pc-tuit i voi tcea, dar ce dovedesc mustrrilevoastre?

Iov 6, 14, Pn cnd mi veintrista sufletul i m vei zdrobi cu cuvntrilevoastre? Nu v este ruine s v purtai aa Voi, carecunoatei cile Domnului, pentru ce vorbii aade prostete? Hronologija tačnosti procene troškova tokom realizacije projekta 11 str Slika 2. Hronologija i tačnost procene 11 str Slika 2.

Tradicionalne tehnike modeliranja troškova 12 str Slika 2. Formiranje modela za procenu troškova 14 str Slika 2. Pareto raspodela 16 str Slika 2. Funkcije jednoparametarskih modela troškova 18 str Slika 3.

Zavisnost greške modela od broja parametara za obučavanje 26 str Slika 3. Biološki neuron 27 str Slika 3. Blok dijagram obučavanja mreža sa i bez supervizora 30 str Slika 3. Opšti matematički model neurona 30 str Slika 3. Grafički prikaz osnovnih oblika aktivacionih funkcija 32 str Slika 3.

Grafički prikaz a perceptron, b adaline i c ekvivalencija između linearnog neurona i sumiranja Slika 3. Shematski prikaz generalnog modela za obučavanje mreža 33 str Slika 3. Shematski prikaz mreže sa propagiranjem greške unazad 35 str Slika 3. Opšti model SVMs 36 str Slika 3. Prikaz obučavanja 37 str Slika 3. Preslikavanje u višedimenzionalni prostor 37 str Slika 3. Pentrupsihologiic1inicieni dindomeniiconexe,acest lucruo preocupare pentru problemele oamenilor n a celorcareingrijesc.

Indiferent nspital,npracticasau ntr-uncentru comunitar de nevoile persoanelor n fac n lor. SeniorApperceptionTechnique6 S. Pecompletare,atreia includerevizuireadin afromularuluiT.

Mu ltealtetcstesuntdisponibil e,darnu suntutilizateInmoduzual;celemaimultedintreelesuntfolositedectiva pSihologicarelaacesteteste,sunt ninterpretarealorle extrem de eficiente. Uneori,unuldintre partenen o aici,uneleindezirabile,acolo, al.

Navigációs menü

Nu pract icnimenicare nufiapli catn mod concepte pSlhanalitIce,chiar ntinipcesemani festantotalitatecritic laadresalor. Aceste teste,metode conceptenuaufostconceputenacestescopuri, nicinusunt 8mi. MarjorieBrisloinpnmel a acestei xv considerateastfelde ceicaresuntfoartebine Cucto estemaislab cuatt salevorfimaicrescute,iar sa maimare.

Privindretrospectiv,uneledintreproblemeledindomeniul par aproapecomice. Aufostemisecereridestabilirea pentru tehn icile proiect ive,care ignorau lucrurifundamentale.

Prima, verificitidelitateaaresensdoar vreunmotiv se stabi le;doaratuncicnd este poatefi Personalitatea esteun sistem de dinamice,carestructuricvasi-stabi ledinpunctdevedere temporal,caresepotdeplasapecont inuumuldiagnostic,ntrelimitenormale, nevroticesaupsihotice,saupottrecen'alta:Deci, legatedefidelitatepotfiluatenconsideraredoar cinevale n interiorul unuicadru care cont de dinamice inteme exteme.

Adoua,testelepsihologicenupotidenti ficantr-o ps ihopatologicecare,nsine,suntinsuficientdefinite. Atreia,apunen a manifestcu latent ntestera lipsei a patologieieului. Omarepartedin ndeapunen lelatent manifest ntestsedatora nceeace priveaeuluicavariabilecareintervin. Acesteproblememetodologiceau nmarepartenprezent, deoarecetehnicil eproiectivesunt maibinentregul concept de distorsiune nudoar i-abulversatpepsihologii cii-a dezvolteon cuel.

Apoi,amfolositpsihologia euluipentru aavea cu prin studierea defenselor n T. Acestlucru strict definitealefigurii fondului,alelogicului ,temporalu luialtor pem1itmaterialului conducla reorganizareannoi cunoi subsupravegherea adaptati ve,care dinnou cu Bellak,e.

Peunplanmailarg, ntrepsihologiapsihologiaaajuns,nmodsimilar, considere latestele proiectiveca individualen decarcse reciproc.

Continua curatenia stradala la Timisoara, iar inca doua zone mari vor fi luate la pas de muncitorii de la firma de salubrizare.

Ceeaceamncercat descriucaaspecteexpresiveafost ulteriordezvoltatlanivelnaltndomeniulstiluluicognitiv. Problemanoriceevaluarea nzilelenoastre,este ainteresului ndomeniulpsihologia ndiagnosticul tratamentulpsihodinamic.

Otrecerena factorilormajorinacestdomeniuafostde Molish ,n cuvntul rostit ca Societatca pentru TchniciProiectivc. Peacestcursnaturalalistoriei, unor factoriattde ca terapia mintalecomunitare medicamentelepsihotropeaconduslaundec lin nepotrivit al diagnostice. Terapia caunauxi li ar n anumite selectate,poate fi Ca ncercare, deatratamajoritateaprin estelafeldelogicca ancerca tratezisifilisulpunndalifiacu pe sifiliticsuperficial;devremeceTreponemaeste proFundIn toatetratamentulsuperficialarputeacelmultdoarS[I1ll :lscho.

Ale folosi nmodnediscriminatoriu capeunremediunsine,mai dectcape unmij locdeabordareapacientului, ntimpce sefolosescaltefonne deterapie, adeseaunabuz. Lafelca ncazulterapiei comportamentale,o aacestuiabuzeste,l1modsigur,faptul asemeneapracticieni,carelucreazflnfelulacesta, uninterespentru cu uneidiagnozesuperficialedescriptivedeci,nici uninteres nevaluarea prin tehnicipsihologice.

Cutoateacestea, practicienidindomeniul mintalecomumtarese ca cndnevoia dcepidemiologie, controlal imunologie n cadrulmedicinei publicearfaceinuti ledomeniicumsunt, cl1lfurglacardiologia,ca numaivorbimdesprefiziologie biochimie. Indomeniul mintalecomunitare, dezi,a de farmaci ilesauorice alt demerssunt insuficiente nu exista o a psihodinamicii sistematicedediagnosticareaceeacelpe pacient Unconceptdiagnosticesteo EIartrebUI IInpltce propuneriprivindetiologia,tratamcntul prognozaboliisausindromuluiluatn discutie.

Atenție, șoferi! Poliţiştii buzoieni dau amenzi la greu pentru centură și vorbit la telefon

Ipoteza trebui e ti e princriteriile de validitatensensulcel mailarg,utilitatea uneiipoteze este n decapacitateasadeapelmiteprognoza controlul; avedeasetulparticularde implicatendiagnosticarencontextulmatriciiunei deevemmente cauzale. Pentruaatingeunmaximumdeutilitate,Ulldiagnostictrebuie prezinte aspectenOll1otetice idiografice. Trebuie existesuficientegenerale careS;Iperlllit:iidentificareasimptomelorpacientuluica uneiclasede tulburflri- maiales, tipde sau XVIII categorieden felnct putemfaceunele generale n ceea ce prognoza Oricum, ninteriorulgrupuluinomotetic i persoana, trebuie existepentruidiografice,identiticarea -acelorfactoricare lfacunic,dincolo decalitatea sa de membru algrupului.

Unaltreileaaspectimportantaldiagnozeidinamiceestefaptul avem de-afacecu dinamice.

Pentru a crete i a se dezvolta normal, plantele au nevoie de carbon, hidrogen i oxigen pe care le iau din aer i ap, plus treisprezece elemente minerale esenialenumite substane hrnitoare sau fertilizatori, pe care nmod normal le iau din sol. Dup o folosina ndelungat i continu a solului, acesta srcete n substane hrnitoare i este necesarintervenia omului prin aplicarea susinut de ngrminte. Astfel ngrmintele chimice se pot administra pn la un anumit plafon, peste care se manifest fenomenul de regresa creterii produciei; apa poate fi administrat pn la limita fiziologic, specific fiecrei culturi; mijloaceleneconvenionale cunoscute radiaii nucleare, cmpurielectrice, magnetice, ultrasunete, pesticide, substanefitofarmaceutice etc. De aceea, pentrucreterea continu a produciilor sunt necesare noi i noimijloace descoperite, inventate de om.

Diagnoza faptul ne cucelo - unGestaltalpulsiunilor, lorde stimulilordinmediu,care individualitatepentruaasiguramaiosimilaritateintragrup,ntre oamenii dincadrulunuigrupnosologicdat,dectosimilaritateintergrup, ocalitatesuficientde pentruafi o Oricum,caunmeritalgndiriintermeni dinamici,trebuie fieevident clarstabilit o maimult saumaio deasendrepta alte aleformatiuniide compromis ntrediferitelen aceste diagnoza trebuie nu claseinosologice,caresuntutilepentrucatalogarea persoaneinscopuristatistice desprecarepotfi ctevaafirmatii generale,ea trebuie,deasemenea, uniceladiagnozei probabilitateadeacontinuasaudeatrece,dinfericire saudin nefericire,la o deadaptare - mai sau mai sau pur simpludinpunct de vederecalitativ Bellak,a.

Nuntotdeaunaesteposibil realizezioasemenea- dindiverse motive. Estete realizeziacest obiectiv,fiindde-adreptul deplorabil propui mai Evaluarea cuajutorulT. Sper ca carteun mic ajutor n D-ra Lynn Lustbader mi-a fostde folosmaialesprinrevizuirea aducerea lazialiteraturiidespecialitatedintext. Lesuntfoarte ambelor pentru n propriilor mele neajunsuri ameliorarea acestora. Laacelmoment,amvenitlaHarvardncurnd, mi-amstabilitcartierulgenerallaHarvard PsychologicalClinic.

durerea în articulația mâinii provoacă preparate pentru îmbinări și cartilaj don

Ar ficorectfaco prezentare a momentelor stimulative pe carele-am petrecut acolo. Studiasemanteri ormedicinalaUniversitateadinViena,undeam deasemenea, cte cevadespre fundamentelepsihanalizei. Luasem dejacontact cupsihologia maintilaBostonUniversity apoila Harvard. Harvard ,ammaiales 'supervizare dela profesoriiG.

Boring S. GoldCoast,care peatunciclini ca camere principala aacestorcamereerafaptul erauntotdeaunadeschise sau aproape ntotdeauna;uneori,deveneao stare deizolare ; munca se prin colaborare, prin schimb deidei.

Tartalomjegyzék

Clinica era foartevie;era lafeldeposibilca cinevandela6 lamiezul nevoia - apoiera posibil nulapentru cteva zile,atunci cnd spiritul lmna n parte. Seminariilese adesea subformaunor mesedeprnz sau aunor ceaiuride ideileeraupartedinmeniulafeldemultcamncarea. Uneori,senregistraoactivitate persoanecareerau testateexperimental,urmndunanumitalgoritm,delao laalta,cacnd senvrteau ntr-unlabirint, cu decalcul laetaj cucamere ascunse microfoane care nregistrauAceasta eraatmosferalacare am avut privilegiul dealua parte.

Aufostelaboratemaimultemetode multedintreeleaufostpublicate. La recoltare se pot obtine kg de pe mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, SpaniolaCeapa verdePentru a obtine ceapa verde stufat n primavara, se planteaza toamna trziu sau primavara ct mai detimpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de gr la cm ntre rnduri si cm pe rnd. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de nghet.

Acest strat se aduna cu grebla n primavara. Recoltarea se poate ncepe din luna aprilie cnd frunzele au lungimea de cm. Despre varza Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varzamai populare la noi, anume cea alba si rosie.

ceea ce face ca genunchii să crape roboflex si celadrin pareri

Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta nfaza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar cnd e dezvoltata pna la -7 grade C.

Are nsa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adnc din toamna si ngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune. Prima recolta face capatni mici si putin lunguiete cu greutate de ,2 kg. Daca se ntrzie recoltarea, verzele crapa. Larex este alt soi productiv.

Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz, etc. Rasadul de varza timpurie se obtine n rasadnite calde din seminte gr la 1,5 mp semanate lanceputul lunii februarie. Varza de vara se pune n rasadnite semicalde la nceputul lunii martie.

Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai. Plantarea rasadurilor n gradina, pentru culturile timpurii se face la zile de la rasadire, n martiesau nceputul lui aprilie. Pentru culturile de vara plantarea se face n aprilie sau nceputul lunii mai.

La plantare rasadurile se ngroapa pna la prima frunza adevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu. Udatul n timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza se face la zile, cu volummare de apa.

Odata cu udatul se poate aplica si ngrasarea suplimentara, ngropat ntre rnduri sau n solutie cu apa de udat, la zile de la plantare. Cnd leaga capatnile se face ngrasarea a 2-a. Recoltarea se face cnd capatnile sunt bine ndesate se constata prin apasare cu degetul.

La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante. Pentru aceasta se taie capatna mai sus, lasndu-se frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie. Despre vinete Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samnta ncolteste numai la temperaturi ce depasesc grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantelemor.

Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele sengalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite articulațiile sunt foarte dureroase pe vreme teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri:? Pana Corbului? Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad.

Semanatul n rasadnite se face la sfrsitul lui februarie, nceputul luimartie. Repicatul se face la cm sau cm cu mult pamnt la radacina sau n ghivece nutritive.

tratați medicația cu artroză artroza articulațiilor cervicale ale umărului

Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cnd au frunze, la cm ntre rnduri si 30 cm pe rnd, la aceeasi adncime la care au stat n rasadnita.

La plantare se pun la cuib gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu ,5 litri apa si se trage pamnt maruntit n jurul plantei. Cum se ngrijeste? Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strng usor ntre degete si podul palmei. Fructele mbatrnite devin amare.

Rezumat scurt

La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se repeta din 7 n 7 zile. O planta poate produce vinete, aproximativ ,5 kg. Imprimati articolul Legumele protejate n viziune modernAdevrul este c dispunem de o experien ndelungat n producerea legumelor protejate. Ce-i drept,am pornit de la adpostirea lor sub o folie rudimentar, ajungnd n final la o reea formidabil decultivare sub cupolele din sticl care mpnzesc aproape toat ara.

Aceasta reprezint trecutul, pentruc astzi suntem n msur s schimbm radical concepia de cultivare a legumelor n spaii protejate. Noul tip de folie este pe cale s scoat sticla din peisajul legumelor cultivate n sistem protejat. Despretoate acestea ne vorbete inginerul buzoian Petre Eremia, cel care timp de patru decenii a participat lacldirea unui sistem horticol de referin n Europa.

Dupalturi de colegii si, a asistat ladestrmarea lucrrii lor. Domnia sa revine n prim-planul recldirii horticulturii romneti, contient cnu poate sta deoparte, criticndu-i doar pe cei care gestioneaz neajunsurile acestui sector.

Din tradiia legumicultorilor buzoieniRep. Ce ne putei spune despre schimbrile de esen produse n actualele tehnologii? Cu muli ani n urm, dup o vizit n Italia, la o expoziie unde s-au prezentat nouti n domeniulfolosirii maselor articulațiile sunt foarte dureroase pe vreme n legumicultur, am construit i n Buzu noul model de solar tip tunel naltpentru culturile cu talie mare i am utilizat folia perforat pentru culturile de verdeuri i cartofitimpurii.

Aceast tehnologie este valabil i astzi, cu condiia s fie aplicat de adevrai profesioniticare trebuie s tie c legumele realizate sub plastic prezint unele particulariti fa de cultura ncmp. Acestea se influeneaz reciproc. Cultivm legume care se dezvolt la grade, altele la 18 grade. Exist culturi de zi scurt,altele de zi lung, sunt legume cu talie mic i altele cu talie nalt care trebuie palisate i, n fine, neintereseaz i posibilitatea lucrrii mecanizate a solului.

La toate aceste cerine rspund bine tunelelenalte preluate din Italia, dar care sunt folosite cu succes n zilele noastre n Grecia, Spania att pentrulegume, ct i pentru cultura cpunului. La noi continu s fie construite adposturi nalte,confecionate din lemn i care nu rspund cerinei de semimecanizare.

Mai mult, acestea se aerisescgreu, folia se nlocuiete anual i, nu n ultimul rnd, cost dublu ca pre. Un model folosit cu succes n vestul EuropeiRep. De ce la noi s-arenunat aa uor la o asemenea tehnologie?

  • PPT - Floricitări de Florinalii PowerPoint Presentation, free download - ID
  • Meserii in Domeniul Transportului - [PDF Document]
  • ȘMÓTRU - Definiția și sinonimele șmótru în dicționarul Română
  • Adenoizi și dureri articulare
  • Orasul Bucuresti este centrul financiar, comercial si industrial cel mai important din Romania.
  • TAT, TAC si TAB in Utilizarea Clinica - Leopold Belak - [PDF Document]
  • időpont – Wikiszótár

Acestea nu s-au recuperat deoarece, la noi, cultura de roii de exemplu, cea mai rentabil,apare odat cu cea produs n cmp, n sudul Europei, i care se vinde la pre de dumping.